Cântec pentru neliniștea inimii
E o lume reală, cea în care trăiesc eu, ce te îndeamnă puțin la visare. Nu scriu în momente de înălțare intelectuală, ci atunci când trebuie, fie că am sau nu dispoziția necesară.
Ceea ce vă pun înainte sunt crâmpeie din ceea ce noi numim viață, dar puse cap la cap nu spun nimic. Adevărul nu-i înălțător când vine din bucăți.
Eu nu sunt scriitor… Sunt atâția care fac o treabă bună în lumea mică în care ne învârtim noi, evanghelicii. Nu sunt scriitor, pentru că atunci când scriu, nu scriu cu gândul la cititori, ci pur și simplu, egoist, aștern pe hârtie ceea ce simt în clipa aceea. Astfel, sunt vinovat de subiectivism.
Amatorismul de care dau dovadă nu mă deznădăjduiește, pentru că toată hămăleala aceasta de înșirări de litere vine din interior, și atunci nu ești stupid niciodată.
Le sunt recunoscător celor ce m-au încurajat. Familia mi-a fost alături, biserica s-a rugat pentru mine, prietenii au zis că pot mai mult.
Îi mulțumesc staff-ului de la Cireșarii și, în mod deosebit, secretarei mele, Alina Duma. Cu ei e mai ușor…
Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mă mai îngăduie să mă fâțâi prin lumea asta, lume ce încet, încet se apropie de sfârșit…
— Vladimir Pustan
Beiuș, 1 septembrie 2006
Recenzii
Ștergeți filtreleNu există recenzii până acum.